Arhivă

Arhivă pentru iulie, 2015

Amnistia fiscală

iulie 24th, 2015 Fără comentarii

taxe1Amnistia fiscală a fost pusă în aplicare. A fost publicată legea 209/2015. În esență, aceasta:

anulează diferențele stabilite ca urmare a reconsiderării activităților independente în activități dependente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisa și comunicată contribuabilului, pentru perioadele fiscale de până la 1 iulie 2015 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii.

– nu permite organelor fiscale să reconsidere o activitate ca fiind dependentă, pentru perioade anterioare datei de 1 iulie 2015

– anulează diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicata contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizația primită pe perioada delegării și detașării de către angajații care și-au desfășurat activitatea pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale de pana la 1 iulie 2015 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii.

– nu permite organelor fiscale să recalifice sumele de natura aceasta (indemnizații de delegare/detașare) și interzice emiterea unei decizii de impunere în legătură cu o astfel de recalificare, pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015.

– anulează diferențele de taxa pe valoarea adăugata aferenta veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului ca urmare a depășirii plafonului și neînregistrării ca plătitor de taxa pe valoarea adăugata, pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015 si neachitate pana la data intrării in vigoare legii.

– interzice organului fiscal să emită decizie de impunere pentru obligațiile fiscale și accesoriile aferente acestor diferențe pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015. În cazul în care contribuabilul și-a exercitat dreptul de deducere, potrivit legii, în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anulează diferențele de taxa pe valoarea adăugata ci doar accesoriile.

– anulează contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora stabilite prin decizie de impunere emisa si comunicata contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate este mai mica decât salariul de baza minim brut pe tara pentru perioadele fiscale cuprinse intre 1 ianuarie 2012 și sfârșitul lunii anterioare intrării în vigoare a prezentei legi și neachitate pana la data intrării in vigoare a prezentei legi.

– organele fiscale nu vor mai emite decizie de impunere pentru obligațiile fiscale și accesoriile de natura aceasta pentru perioadele fiscale cuprinse intre 1 ianuarie 2012 si sfârșitul lunii anterioare intrării în vigoare a legii.  Prevederile legate de această contribuție sunt aplicabile și persoanelor care nu realizează venituri și pentru care baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate este salariul de baza minim brut pe tara.

Mici considerații:

– cine a achitat e bun…. Practic e considerat fraier de către autorități. Cine nu a achitat, acum e ok, nici usturoi nu a mâncat nici gura nu-i miroase. Și râde de ăia care au achitat sau au fost executați silit.
– cine nu a avut control de la ANAF sau cine va avea, va sta liniștit indiferent că este evidentă încălcarea flagrantă a tuturor criteriilor legate de reconsiderarea activității din independentă în dependentă
– legea nu clarifică problemele pe fond. Pe viitor organele fiscale vor putea în continuare să reconsidere din independent în dependent o activitate, să calculeze CASS la sume mai mici decât un salariu minim, să reconsidere diurna ca fiind venit de natură salarială, chiar dacă abuziv, dar vor putea face asta. Și în loc ca legea să clarifice aceste aspecte pentru a nu mai fi loc de interpretări, se preferă acordarea unei scutiri  și cam atât. Iar peste vreo 5 ani o luăm de la capăt.

Articol preluat de la sagasoftware.ro.

Viteză internet „Orange” în localitatea Arad

iulie 24th, 2015 Fără comentarii

În 20 și 21 Iunie 2015 am scris articolele despre calitatea serviciului de acces internet mobil pe rețeaua 3G / HSPA+ / 2100 MHz a operatorului de comunicații electronice „Orange România” în localitatea Lipova, jud. Arad; Articolele pot fi citite aici și aici.

Astăzi revin cu teste făcute cu același dispozitiv (HTC Desire 310) și în aceleași condiții, dar în localitatea Arad.

shot_2015-07-20_08-08-14 shot_2015-07-20_08-09-38

Se poate oberva clar că vitezele pe uplink și downlink sunt aproape de maximumul suportat practic de standardul HSPA+, iar viteza pe downlink este superioară celei obținute în Lipova pe rețeaua 4G / LTE / 800 MHz.

Deci se poate, dar în Lipova ca la țară / las-o bă că merge așa … alo, Orange România.

Categories: Diverse, Telecom Tags:

Legea societăților comerciale a fost modificată

iulie 17th, 2015 Fără comentarii

3d blind human with balance in her handLegea societăților comerciale a fost modificată prin Legea 152/2015.

Printre altele legea modifică motivele pentru care orice persoană interesată poate solicita dizolvarea unei societăți comerciale, modificând art.237 din Legea 31/1990 Republicată.

Acestea sunt:

  1. societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
  2. acţionarii/asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reşedinţa cunoscută;
  3. nu mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirării duratei actului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social ori transferului dreptului de folosinţă sau proprietate asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social;
  4. a încetat activitatea societăţii sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 3 ani de la data înscrierii în registrul comerţului;
  5. societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii;
  6. societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare;
  7. societatea nu şi-a depus la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, declaraţia că nu a desfăşurat activitate de la constituire, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare.

Ultimele două sunt nou introduse. De aceea orice societate ce nu-și depune bilanțul anual, raportările semestriale sau declarația de activitate deși avea legal această obligație, poate fi dizolvată la cererea ANAF sau a oricărei alte persoane interesate.

O altă modificare a acestei legi se referă la apariția pe certificatul de înmatriculare a unui număr unic la nivel european (EUID).

Obligativitatea ştampilei a fost eliminată de Guvern; Dispare şi timbrul judiciar.

iulie 17th, 2015 Fără comentarii

stampila1Obligativitatea ştampilei a fost eliminată în 15 Iulie 2015 de către Guvern; De asemenea, a fost eliminat şi timbrul judiciar.

Obligaţia contribuabilului de a utiliza ştampila în relaţia cu autorităţile va dispărea în momentul publicării în Monitorul Oficial a acestei prevederi.

Guvernul a anunţat ulterior adoptarea ordonanţei privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Ce prevede actul normativ adoptat

Actul normativ elimină obligativitatea aplicării ştampilei atât pe declaraţiile, cererile şi alte documentele depuse de către persoane fizice, persoane juridice de drept privat aşa cum sunt definite în Codul Civil, precum şi de către entităţile fără personalitate juridică, la instituţii sau autorităţi publice, cât şi pe documentele sau alte înscrisuri emise între aceste entităţi sau persoane. Regula nu se aplică persoanelor juridice de drept public care vor aplica ştampila pe documentele emise de către acestea, conform regulilor aplicabile în prezent. Măsura are scopul să reducă birocraţia şi să simplifice regulile administrative.

Ordonanţa prevede şi scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru a tuturor contribuabililor care solicită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală eliberarea unor certificate, adeverinţe sau alte asemenea documente. Anul trecut, ANAF a emis circa 4,5 milioane de documente pentru a căror eliberare a fost necesară achiziţionarea de către contribuabili a timbrelor extrajudiciare.

Actul normativ completează totodată prevederile legale referitoare la tipurile de garanţii în sensul extinderii garanţiilor financiare cu un nou tip: poliţa de asigurare de garanţie. Prin această modificare se oferă posibilitatea contribuabililor să depună drept garanţie scrisori de garanţie/poliţe de asigurare de garanţie emise şi de alte instituţii de credit sau alte instituţii financiare autorizate, nu numai de către cele bancare.

De asemenea, se creează o regulă specială de aplicare a măsurilor de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice sume certe, lichide şi exigibile. În astfel de situaţii, în baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autorităţi sau instituţii publice. Modificarea legislativă are drept scop evitarea executărilor silite a sumelor din conturile bancare sau a bunurilor debitorilor, măsuri inechitabile în condiţiile în care debitorii au, în acelaşi timp, sume de încasar de la autorităţi sau instituţii publice.

Cine nu va mai avea nevoie de ştampilă

Vizate de această măsură sunt atât persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat, ca şi entităţile fără personalitate juridică. Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au obligaţia de a aplica ştampilă pe declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice. În plus, ştampila nu va mai trebui aplicată nici pe documentele emise în relaţia dintre persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat şi entităţile fără personalitate juridică.

Meizu MX4 Ubuntu Edition disponibil în Europa

iulie 10th, 2015 Fără comentarii

meizu-mx4-1.0.0Meizu MX4 a fost lansat în Septembrie 2014 şi este un smartphone apreciat de foarte mulţi utilizatori, acum disponibil și în versiunea Ubuntu Edition.

Device-ul punctează la capitolul design, display, putere de procesare, autonomie şi chiar cameră foto. Am putea spune că este un telefon complet care la un preţ de 1200-1300 lei devine o alternativă pentru orice utilizator.

Meizu MX4 există şi într-o versiune mai puţin cunoscută ce rulează sistemul de operare Ubuntu Touch. Această versiune este disponibilă la comandă doar în Uniunea Europeană începând din 25 Iunie 2015 la preţul de 299 euro. Din păcate poate fi achiziţionat doar pe site-ul oficial Meizu şi doar pe bază de invitaţie.

Specificații Meizu MX4:

  • Display: IPS NEGA LCD de 5.36 inch, culori 16M cu rezoluție 1920×1152 pixeli, contrast 1100:1, densitate pixeli 418 PPI, Luminozitate 500 cm/mp reglabilă în 2048 de trepte, protejat cu sticlă Corning Gorilla Glass 3 – Flyme 4.0.
  • Procesor: MediaTek MT6595 octa-core / arhitectură big.LITTLE / 4 x ARM Cortex-A17 2,2 GHz + 4 x ARM Cortex-A7 1,7 GHz.
  • Procesor grafic: PowerVR G6200 MP4.
  • Memorie RAM: 2 GB dual-channel LPDDR3.
  • Memorie Flash: 16 / 32 / 64 GB (doar 16 GB pt. Ubuntu Edition).
  • Fără slot pentru card de memorie.
  • Cameră foto / video posterioară: 20.7 MP, 5248 х 3936 pixeli, dual-LED flash, touch focus, detecție a feței, HDR, panorama 300 grade, zoom digital 4X, obiectiv cu 5 lentile / f/2.2, filmează la 2160p cu 30fps.
  • Cameră foto / video frontală: SONY IMX208, 2 MP, panorama 77 gade, obiectiv cu 4 lentile / f/2.0, filmează la 1080p cu 30fps.
  • Compatibilitate rețele 1G / 2G: EDGE / GSM.
  • Compatibilitate rețele 3G: TD-SCDMA, WCDMA / HSPA+.
  • Compatibilitate rețele 4G: TD-LTE, FDD-LTE / LTE
  • WLAN: Dual-band 2,4 GHz / 5 GHz, 802.11 ac/n/g/b/a Wi-Fi.
  • Bluetooth: v4.0, A2DP / suport BLE.
  • Senzori: Senzor ambiental, accelerometru, senzor de gravitație, senzor magnetic HALL, senzor de proximitate / infraroșu, giroscop, senzor lumină ambientală, senzor atingere, busolă digitală.
  • Navigație: A-GPS, navigație inerțială, busolă digitală, Beidou, QZSS, GNSS (GPS, GLONASS, BDS), SBAS (WAAS, EGNOS, MSAS, GAGAN).
  • Baterie de acumulatori: Li-Polimer 3100 mAh nedemontabilă.
  • Dimensiuni: 144 x 75.2 x 8.9 mm.
  • Greutate: 147 g.
  • Card SIM: Micro-SIM.

Din păcate nu mi-au fost comunicate sensibilitate semnal / putere emisie pentru GSM/HSPA/LTE, așa că nu îmi pot forma o părere despre funcționarea în condiții de semnal slab, ori, după părerea mea, este unul din primii factori de luat în seamă la testarea / achiziționarea unui telefon mobil.

Categories: Diverse, Telecom Tags:

Modificări la Codul Fiscal

iulie 9th, 2015 Fără comentarii

accountancy00Codul Fiscal a fost modificat odată cu apariția Legii 187/2015, lege ce aprobă cu modificări și completări OUG 6/2015.

Cele mai importante modificări aduse de această lege sunt legate de criteriile ce definesc o activitate independentă, cele ce defineau activitatea independentă și cea dependentă și criteriile de reîncadrare din independent în dependent fiind abrogate, precum și modificarea art.11 din codul fiscal legat de posibilitatea fiscului de a considera o operațiune ca fiind fără scop economic.

O altă modificare vizează berea la butoi ce se va vinde cu un TVA de 9%.

Se modifică și lista operațiunilor pentru care instituțiile publice sunt persoane impozabile, adăugându-se la acea listă și operațiunile agențiilor agricole de intervenție efectuate asupra produselor agricole și în temeiul regulamentelor privind organizarea comună a pieței respectivelor produse.

Pentru producătorii mici de bere în fabrici independente se aplică un nivel redus al accizelor pentru o producție de până la 200.000 hl/an.

Legat de reconsiderarea din activitate independentă în activitate dependentă să vedem care sunt noile criterii. Dacă până acum o activitate independentă putea fi tratată ca una dependentă atunci când cel puțin unul din aceste criterii era îndeplinit:

a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;
b) în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spatii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în tara și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;
d) plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

de acum înainte o activitate va fi considerată independentă numai dacă o persoană fizică desfășoară activitate producătoare de venituri ce îndeplinește cel puțin patru din criteriile de mai jos:

1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.

Criteriile sunt mult mai detaliate și mai corect explicate față de cele anterioare.

Dacă o persoană fizică obține venituri din activități producătoare de venituri pentru care nu se îndeplinesc minim patru criterii din cele de mai sus, activitatea va fi reîncadrată ca fiind una dependentă.

A doua modificare importantă legată de posibilitatea fiscului de a reconsidera o operațiune în funcție de conținutul său economic, se modifică art.11 alin.1 din codul fiscal astfel:

Prevederea anterioară era

La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției. În cazul în care tranzacțiile sau o serie de tranzacții sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convențiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacții artificiale se înțelege tranzacțiile sau seriile de tranzacții care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

După modificare prevederea este

La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției/activității. Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacții sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

Modificările esențiale sunt:

– Sunt incluse și contribuțiile sociale în analiza efectuată de fisc. Anterior textul permitea analizarea tranzacțiilor cu impact asupra stabilirii unui impozit sau taxă

– Neluarea în considerare a unei tranzacții duce la ajustarea efectelor fiscale. Nu se spune dacă reîncadrarea formei unei tranzacții sau activități pentru a reflecta conținutul său economic duce la o modificare implicită a efectelor fiscale (poate da, dar poate nu)

– Cel mai important – organele fiscale sunt obligate să justifice în fapt (nu și în drept se pare) decizia de impunere pentru neluarea în considerare a tranzacției sau pentru reconsiderarea tranzacției/activității. Motivarea în fapt trebuie să indice elementele relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției. De asemenea organul fiscal trebuie să indice mijloacele de probă avute în vedere pentru motivarea în fapt.

Va fi foarte interesant de văzut ce argumente, motive și mijloace de probă vor aduce organele fiscale pentru astfel de reîncadrări sau neluări în considerare. E și mai interesant pentru că nu se stabilește nici o răspundere în sarcina lor pentru o eventuală acțiune abuzivă sau susținută de motive puerile sau lipsite de substanță. De asemenea, ANAF, ca de obicei, se pare că are nevoie de norme de aplicare a acestei prevederi pentru că pentru aplicarea noului text de lege e nevoie de elaborarea unei proceduri specifice.

Articol preluat de la sagasoftware.ro.

Focus Sat introduce Look TV în pachetul Familia și scade tarifele prin combinarea pachetelor extra

iulie 5th, 2015 Fără comentarii

focussat2Look TV in pachetul Familia

„Look TV se va alătura canalului Look Plus în pachetul Familia, de la 1 August 2015, fără costuri suplimentare, pentru a aduce spectacolul din Liga 1 și Cupa Ligii în casa ta.”

Anunță operatorul de televiziune prin satelit Focus Sat pe pagina sa de web www.focussat.ro. La ora actuală programul Look TV se regăsește în pachetul Fotbal, la un tarif suplimentar de 12 lei / lună.

De asemenea, Focus Sat a combinat fostele pachete Mozaic și HD, fiecare la un tarif suplimentar de 10 lei / lună, într-unul singur denumit Mozaic Plus la un tarif suplimentar de 12 lei / lună.

Ce să-i faci, concurența, bat-o vina.

Pro TV HD la Focus Sat

iulie 5th, 2015 Fără comentarii

protvhd-focussat2Începând cu 30 Iunie 2015 televiziunea Pro Tv HD a fost inclusa in grila operatorului prin satelit Focus Sat, în pachetul Familia.

Acest program poate fi recepționat pe satelitul Thor 6, situat la 0,8 grade vest, transponderul tp 6 (transponder operat de catre RCS & RDS pentru serviciul Digi satelit HD), frecventa de 11823 MHz, polarizare orizontala, SR 30000, FEC 5/6, DVB-S2 8PSK, CAID 0b02, criptare Conax (în simulcrypt cu CAID 1802 și 1880, criptare Nagravision).

Modificare la legea contabilității

iulie 5th, 2015 Fără comentarii

accounting_4Legea nr. 82/1991 a fost modificată prin Legea nr. 121/2015. Modificările se referă la contabilitatea persoanelor fizice și la conducerea contabilității.

Astfel se modifică art.1 alin.5, textul vechi:

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri au obligaţia să conducă evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens, cu excepţia situaţiei în care în legislaţia fiscală se prevede altfel.

se modifică și se înlocuiește cu acesta:

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venit, definite de Codul fiscal, şi ale căror venituri sunt determinate în sistem real au obligaţia să conducă evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens, cu excepţia situaţiei în care în legislaţia fiscală se prevede altfel.

Se nuanțează categoria de persoane fizice care au obligația conducerii evidenței contabile. Pe textul inițial puteau exista unele confuzii legate de calitatea persoanei.

Legat de celebrul art.10 din lege, se modifică și acesta încă odată, deși a mai existat o clarificare a “altei persoane împuternicite”

De aceea textul inițial:

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare.
Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

se modifică după cum urmează:

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

Se face, de fapt, precizarea că și altă persoană împuternicită conform legii, trebuie să fie o persoană absolventă de studii superioare economice.

Mai există o modificare legată de situațiile financiare consolidate prin care se permite societății mamă ce are obligații de auditare a situațiilor financiare să depună un singur raport de audit precum și un singur raport al administratorilor.

Proiectul Ministerului Finanțelor pentru aprobarea raportărilor semestriale 2015

iulie 4th, 2015 Fără comentarii

slide4Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de ordin pentru aprobarea raportărilor semestriale. Ordinul modifică și OMFP 1802/2014 – modifică încadrarea entităților în microentități, întreprinderi mici, mijlocii și mari.

Noua încadrare, propusă prin ordin:

Microentitățile – entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10

Entitățile mici sunt entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Entitățile mijlocii și mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.”

Se modifică și se completează funcțiunea conturilor 345,347,361,348,368 și 711.

Despre raportările financiare, pe scurt:

– termenul de depunere 17 august 2015
– depun cei care în exercițiul financiar 2014 au obținut o cifră de afaceri de peste 220000 lei.
– vor exista trei versiuni de raportări în funcție de modul de încadrare a entităților: una pentru microentități, una pentru întreprinderi mici

ANAF a publicat și o notă cu elemente de noutate, notă în care se prezintă “marea noutate” posibilitatea de a se depune aceste raportări fără a fi ștampilate. dar și faptul că valorile folosite la încadrare entităților sunt exprimate atât în lei cât și în EUR. Conversia în EUR se face folosindu-se cursul de la 19 iulie 2013.

MF mai face o chestie, ce prefațează ce se va întâmpla și la situațiile anuale. Prin aplicarea Directivei 34/2013 UE, Ministerul Finanțelor a elaborat ordinul 1802/2014, ordin ce stabilește criteriile de mărime pentru entități, criterii în funcție de care se depun versiuni simplificate ale acestor raportări.

De aceea în proiectul de ordin MF are trei seturi distincte de raportări. Formularul 10 este același pentru microentități și întreprinderile mici, mijlocii și mari, iar formularul 20 e simplificat la microentități. Credeați că ați scăpat? Ei bine, nu. MF cere, pentru microentități, prin date informative, tot ceea ce nu este detaliat în formularul 20. Adică cere exact aceleași informații și de la microentități ca de la celelalte, dar le cere prin formularul de date informative. Asta e o “noutate” pe care au uitat să o mai precizeze.