Arhivă

Arhivă pentru ‘Legal’ Categoria

Senatul a decis: SRI poate verifica orice calculator fără mandat

decembrie 21st, 2015 Fără comentarii

sri01Serviciul Român de Informaţii va avea acces liber să verifice calculatoarele românilor. E vorba de toate informaţiile, programele şi datele care se găsesc pe computerele de acasă.

SRI va putea face verificările fără mandat, după ce controversata lege privind securitatea cibernetică a trecut de Senat, care este cameră decizională. Actul normativ a fost votat de toţi cei 92 de deputaţi prezenţi, de la toate partidele. Controversata lege prevede autorizarea perchezițiilor informatice, chiar și fără acordul unui judecător.

Până acum, SRI putea obţine datele numai pe baza unui mandat din partea unui judecător. În noile condiţii, percheziţia informatică va fi mai rapidă. SRI, care a iniţiat această lege, spune că are un singur scop – prevenirea şi contracararea ameninţările cibernetice.

Curtea Europeana de Justiție din Luxemburg s-a pronunțat: timbrul de mediu este o taxă ilegală!

noiembrie 29th, 2015 Fără comentarii

Maşini-parcateCurtea Europeană de Justiţie din Luxemburg a decis la inceputul acestei saptamanii ca achitarea timbrului de mediu pentru masinile aduse din import este ilegala.

Aceasta masura impusa de catre Rovana Plumb, in perioada cand era ministru al Mediului, este considerata de Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg ca fiind discriminatorie, fapt pentru care a decis că scutirea de la plata timbrului auto favorizează vânzările de autoturisme second hand şi descurajează importurile de vehicule similare, ceea ce este interzis de legislaţia europeană. Practic, prin aceasta decizie, lidera PSD- Rovana Plumb a fost umilita de Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg demonstrandu-i ca a obligat o multime de romani sa plateasca ilegal timbrul de mediu pentru masinile aduse de afara.

Instanţa europena s-a pronunţat, marţi, în speţa Manea, chestionată fiind de către Curtea de Apel Braşov, prin care Mihai Manea a reclamat faptul că pentru o maşină pe care a dorit să o aducă din Spania, statul i-a cerut achitarea timbrului de mediu. De fapt, acesta a reclamat că pentru maşinile de mâna a doua înmatriculate între 1 ianuarie 2007 şi 1 ianuarie 2013 taxa este zero. Trebuie precizat ca în perioada 2007-2013, taxa auto a fost schimbată de mai multe ori, din cauză că nu era conformă cu regulile Uniunii Europene.

Maciej Szpunar, avocatul general al Curţii de Justiţie din Luxemburg, a sustinut ca introducerea timbrului de mediu este o modalitate incorectă a statului de a-şi îndeplini obligaţiile legale. „În consecinţă, beneficiază de scutire cumpărătorul autovehiculului, care este exonerat de obligaţia de plată a taxei la înmatricularea autovehiculului pe numele său, în timp ce dreptul la rambursarea taxei anterioare, neconformă cu dreptul Uniunii, aparţine persoanei care a plătit-o, adică actualului vânzător al autovehiculului sau unuia dintre proprietarii anteriori în cazul în care autovehiculul a fost deja vândut între data plăţii taxei anterioare şi data intrării în vigoare a noii taxe. Prin urmare, chiar dacă beneficiul trezoreriei care decurge din perceperea taxei neconforme cu dreptul Uniunii va fi astfel compensat, de acest fapt nu profită persoana îndrituită la beneficiul rambursării taxei, ci o persoană terţă. Persoana îndrituită va recupera din preţul vânzării cel mult valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea autovehiculului, care va fi însă rareori egală cu valoarea taxei efectiv plătite şi, cu siguranţă, această sumă nu va include dobânda datorată”, a precizat în analiza sa finala avocatului general al Curţii de Justiţie din Luxemburg.

Amnistia fiscală

iulie 24th, 2015 Fără comentarii

taxe1Amnistia fiscală a fost pusă în aplicare. A fost publicată legea 209/2015. În esență, aceasta:

anulează diferențele stabilite ca urmare a reconsiderării activităților independente în activități dependente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisa și comunicată contribuabilului, pentru perioadele fiscale de până la 1 iulie 2015 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii.

– nu permite organelor fiscale să reconsidere o activitate ca fiind dependentă, pentru perioade anterioare datei de 1 iulie 2015

– anulează diferențele de obligații fiscale principale și/sau obligațiile fiscale accesorii stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicata contribuabilului, ca urmare a recalificării sumelor reprezentând indemnizația primită pe perioada delegării și detașării de către angajații care și-au desfășurat activitatea pe teritoriul altei țări, aferente perioadelor fiscale de pana la 1 iulie 2015 și neachitate până la data intrării în vigoare a legii.

– nu permite organelor fiscale să recalifice sumele de natura aceasta (indemnizații de delegare/detașare) și interzice emiterea unei decizii de impunere în legătură cu o astfel de recalificare, pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015.

– anulează diferențele de taxa pe valoarea adăugata aferenta veniturilor realizate din drepturi de proprietate intelectuală, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente, stabilite de organul fiscal prin decizie de impunere emisă și comunicată contribuabilului ca urmare a depășirii plafonului și neînregistrării ca plătitor de taxa pe valoarea adăugata, pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015 si neachitate pana la data intrării in vigoare legii.

– interzice organului fiscal să emită decizie de impunere pentru obligațiile fiscale și accesoriile aferente acestor diferențe pentru perioadele anterioare datei de 1 iulie 2015. În cazul în care contribuabilul și-a exercitat dreptul de deducere, potrivit legii, în primul decont de taxă pe valoarea adăugată depus după emiterea deciziei de impunere, organul fiscal nu anulează diferențele de taxa pe valoarea adăugata ci doar accesoriile.

– anulează contribuția de asigurări sociale de sănătate, precum și obligațiile fiscale accesorii aferente acestora stabilite prin decizie de impunere emisa si comunicata contribuabilului, datorată de persoanele pentru care baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate este mai mica decât salariul de baza minim brut pe tara pentru perioadele fiscale cuprinse intre 1 ianuarie 2012 și sfârșitul lunii anterioare intrării în vigoare a prezentei legi și neachitate pana la data intrării in vigoare a prezentei legi.

– organele fiscale nu vor mai emite decizie de impunere pentru obligațiile fiscale și accesoriile de natura aceasta pentru perioadele fiscale cuprinse intre 1 ianuarie 2012 si sfârșitul lunii anterioare intrării în vigoare a legii.  Prevederile legate de această contribuție sunt aplicabile și persoanelor care nu realizează venituri și pentru care baza lunară de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate este salariul de baza minim brut pe tara.

Mici considerații:

– cine a achitat e bun…. Practic e considerat fraier de către autorități. Cine nu a achitat, acum e ok, nici usturoi nu a mâncat nici gura nu-i miroase. Și râde de ăia care au achitat sau au fost executați silit.
– cine nu a avut control de la ANAF sau cine va avea, va sta liniștit indiferent că este evidentă încălcarea flagrantă a tuturor criteriilor legate de reconsiderarea activității din independentă în dependentă
– legea nu clarifică problemele pe fond. Pe viitor organele fiscale vor putea în continuare să reconsidere din independent în dependent o activitate, să calculeze CASS la sume mai mici decât un salariu minim, să reconsidere diurna ca fiind venit de natură salarială, chiar dacă abuziv, dar vor putea face asta. Și în loc ca legea să clarifice aceste aspecte pentru a nu mai fi loc de interpretări, se preferă acordarea unei scutiri  și cam atât. Iar peste vreo 5 ani o luăm de la capăt.

Articol preluat de la sagasoftware.ro.

Legea societăților comerciale a fost modificată

iulie 17th, 2015 Fără comentarii

3d blind human with balance in her handLegea societăților comerciale a fost modificată prin Legea 152/2015.

Printre altele legea modifică motivele pentru care orice persoană interesată poate solicita dizolvarea unei societăți comerciale, modificând art.237 din Legea 31/1990 Republicată.

Acestea sunt:

  1. societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;
  2. acţionarii/asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut ori reşedinţa cunoscută;
  3. nu mai sunt îndeplinite condiţiile referitoare la sediul social, inclusiv ca urmare a expirării duratei actului care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social ori transferului dreptului de folosinţă sau proprietate asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social;
  4. a încetat activitatea societăţii sau nu a fost reluată activitatea după perioada de inactivitate temporară, anunţată organelor fiscale şi înscrisă în registrul comerţului, perioadă care nu poate depăşi 3 ani de la data înscrierii în registrul comerţului;
  5. societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii;
  6. societatea nu şi-a depus situaţiile financiare anuale şi, după caz, situaţiile financiare anuale consolidate, precum şi raportările contabile la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare;
  7. societatea nu şi-a depus la unităţile teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, în termenul prevăzut de lege, declaraţia că nu a desfăşurat activitate de la constituire, dacă perioada de întârziere depăşeşte 60 de zile lucrătoare.

Ultimele două sunt nou introduse. De aceea orice societate ce nu-și depune bilanțul anual, raportările semestriale sau declarația de activitate deși avea legal această obligație, poate fi dizolvată la cererea ANAF sau a oricărei alte persoane interesate.

O altă modificare a acestei legi se referă la apariția pe certificatul de înmatriculare a unui număr unic la nivel european (EUID).

Obligativitatea ştampilei a fost eliminată de Guvern; Dispare şi timbrul judiciar.

iulie 17th, 2015 Fără comentarii

stampila1Obligativitatea ştampilei a fost eliminată în 15 Iulie 2015 de către Guvern; De asemenea, a fost eliminat şi timbrul judiciar.

Obligaţia contribuabilului de a utiliza ştampila în relaţia cu autorităţile va dispărea în momentul publicării în Monitorul Oficial a acestei prevederi.

Guvernul a anunţat ulterior adoptarea ordonanţei privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Ce prevede actul normativ adoptat

Actul normativ elimină obligativitatea aplicării ştampilei atât pe declaraţiile, cererile şi alte documentele depuse de către persoane fizice, persoane juridice de drept privat aşa cum sunt definite în Codul Civil, precum şi de către entităţile fără personalitate juridică, la instituţii sau autorităţi publice, cât şi pe documentele sau alte înscrisuri emise între aceste entităţi sau persoane. Regula nu se aplică persoanelor juridice de drept public care vor aplica ştampila pe documentele emise de către acestea, conform regulilor aplicabile în prezent. Măsura are scopul să reducă birocraţia şi să simplifice regulile administrative.

Ordonanţa prevede şi scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru a tuturor contribuabililor care solicită Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală eliberarea unor certificate, adeverinţe sau alte asemenea documente. Anul trecut, ANAF a emis circa 4,5 milioane de documente pentru a căror eliberare a fost necesară achiziţionarea de către contribuabili a timbrelor extrajudiciare.

Actul normativ completează totodată prevederile legale referitoare la tipurile de garanţii în sensul extinderii garanţiilor financiare cu un nou tip: poliţa de asigurare de garanţie. Prin această modificare se oferă posibilitatea contribuabililor să depună drept garanţie scrisori de garanţie/poliţe de asigurare de garanţie emise şi de alte instituţii de credit sau alte instituţii financiare autorizate, nu numai de către cele bancare.

De asemenea, se creează o regulă specială de aplicare a măsurilor de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice sume certe, lichide şi exigibile. În astfel de situaţii, în baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autorităţi sau instituţii publice. Modificarea legislativă are drept scop evitarea executărilor silite a sumelor din conturile bancare sau a bunurilor debitorilor, măsuri inechitabile în condiţiile în care debitorii au, în acelaşi timp, sume de încasar de la autorităţi sau instituţii publice.

Cine nu va mai avea nevoie de ştampilă

Vizate de această măsură sunt atât persoanele fizice şi persoanele juridice de drept privat, ca şi entităţile fără personalitate juridică. Persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au obligaţia de a aplica ştampilă pe declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice. În plus, ştampila nu va mai trebui aplicată nici pe documentele emise în relaţia dintre persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat şi entităţile fără personalitate juridică.

Modificări la Codul Fiscal

iulie 9th, 2015 Fără comentarii

accountancy00Codul Fiscal a fost modificat odată cu apariția Legii 187/2015, lege ce aprobă cu modificări și completări OUG 6/2015.

Cele mai importante modificări aduse de această lege sunt legate de criteriile ce definesc o activitate independentă, cele ce defineau activitatea independentă și cea dependentă și criteriile de reîncadrare din independent în dependent fiind abrogate, precum și modificarea art.11 din codul fiscal legat de posibilitatea fiscului de a considera o operațiune ca fiind fără scop economic.

O altă modificare vizează berea la butoi ce se va vinde cu un TVA de 9%.

Se modifică și lista operațiunilor pentru care instituțiile publice sunt persoane impozabile, adăugându-se la acea listă și operațiunile agențiilor agricole de intervenție efectuate asupra produselor agricole și în temeiul regulamentelor privind organizarea comună a pieței respectivelor produse.

Pentru producătorii mici de bere în fabrici independente se aplică un nivel redus al accizelor pentru o producție de până la 200.000 hl/an.

Legat de reconsiderarea din activitate independentă în activitate dependentă să vedem care sunt noile criterii. Dacă până acum o activitate independentă putea fi tratată ca una dependentă atunci când cel puțin unul din aceste criterii era îndeplinit:

a) beneficiarul de venit se află într-o relație de subordonare față de plătitorul de venit, respectiv organele de conducere ale plătitorului de venit, și respectă condițiile de muncă impuse de acesta, cum ar fi: atribuțiile ce îi revin și modul de îndeplinire a acestora, locul desfășurării activității, programul de lucru;
b) în prestarea activității, beneficiarul de venit folosește exclusiv baza materială a plătitorului de venit, respectiv spatii cu înzestrare corespunzătoare, echipament special de lucru sau de protecție, unelte de muncă sau altele asemenea și contribuie cu prestația fizică sau cu capacitatea intelectuală, nu și cu capitalul propriu;
c) plătitorul de venit suportă în interesul desfășurării activității cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizația de delegare-detașare în tara și în străinătate, precum și alte cheltuieli de această natură;
d) plătitorul de venit suportă indemnizația de concediu de odihnă și indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă, în contul beneficiarului de venit.

de acum înainte o activitate va fi considerată independentă numai dacă o persoană fizică desfășoară activitate producătoare de venituri ce îndeplinește cel puțin patru din criteriile de mai jos:

1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului și a modului de desfășurare a activității, precum și a programului de lucru;
2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea pentru mai mulți clienți;
3. riscurile inerente activității sunt asumate de către persoana fizică ce desfășoară activitatea;
4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o desfășoară;
5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacității intelectuale și/sau a prestației fizice a acesteia, în funcție de specificul activității;
6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare, reglementare și supraveghere a profesiei desfășurate, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea și exercitarea profesiei respective;
7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfășura activitatea direct, cu personal angajat sau prin colaborare cu terțe persoane în condițiile legii.

Criteriile sunt mult mai detaliate și mai corect explicate față de cele anterioare.

Dacă o persoană fizică obține venituri din activități producătoare de venituri pentru care nu se îndeplinesc minim patru criterii din cele de mai sus, activitatea va fi reîncadrată ca fiind una dependentă.

A doua modificare importantă legată de posibilitatea fiscului de a reconsidera o operațiune în funcție de conținutul său economic, se modifică art.11 alin.1 din codul fiscal astfel:

Prevederea anterioară era

La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe în înțelesul prezentului cod, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic sau pot reîncadra forma unei tranzacții pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției. În cazul în care tranzacțiile sau o serie de tranzacții sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca făcând parte din domeniul de aplicare al convențiilor de evitare a dublei impuneri. Prin tranzacții artificiale se înțelege tranzacțiile sau seriile de tranzacții care nu au un conținut economic și care nu pot fi utilizate în mod normal în cadrul unor practici economice obișnuite, scopul esențial al acestora fiind acela de a evita impozitarea ori de a obține avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

După modificare prevederea este

La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau unei contribuții sociale obligatorii, autoritățile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacție care nu are un scop economic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei tranzacții/activități pentru a reflecta conținutul economic al tranzacției/activității. Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a neluării în considerare a unei tranzacții sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei tranzacții, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum și a tuturor mijloacelor de probă avute în vedere pentru aceasta.

Modificările esențiale sunt:

– Sunt incluse și contribuțiile sociale în analiza efectuată de fisc. Anterior textul permitea analizarea tranzacțiilor cu impact asupra stabilirii unui impozit sau taxă

– Neluarea în considerare a unei tranzacții duce la ajustarea efectelor fiscale. Nu se spune dacă reîncadrarea formei unei tranzacții sau activități pentru a reflecta conținutul său economic duce la o modificare implicită a efectelor fiscale (poate da, dar poate nu)

– Cel mai important – organele fiscale sunt obligate să justifice în fapt (nu și în drept se pare) decizia de impunere pentru neluarea în considerare a tranzacției sau pentru reconsiderarea tranzacției/activității. Motivarea în fapt trebuie să indice elementele relevante în legătură cu scopul și conținutul tranzacției. De asemenea organul fiscal trebuie să indice mijloacele de probă avute în vedere pentru motivarea în fapt.

Va fi foarte interesant de văzut ce argumente, motive și mijloace de probă vor aduce organele fiscale pentru astfel de reîncadrări sau neluări în considerare. E și mai interesant pentru că nu se stabilește nici o răspundere în sarcina lor pentru o eventuală acțiune abuzivă sau susținută de motive puerile sau lipsite de substanță. De asemenea, ANAF, ca de obicei, se pare că are nevoie de norme de aplicare a acestei prevederi pentru că pentru aplicarea noului text de lege e nevoie de elaborarea unei proceduri specifice.

Articol preluat de la sagasoftware.ro.

Modificare la legea contabilității

iulie 5th, 2015 Fără comentarii

accounting_4Legea nr. 82/1991 a fost modificată prin Legea nr. 121/2015. Modificările se referă la contabilitatea persoanelor fizice și la conducerea contabilității.

Astfel se modifică art.1 alin.5, textul vechi:

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi în scopul realizării de venituri au obligaţia să conducă evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens, cu excepţia situaţiei în care în legislaţia fiscală se prevede altfel.

se modifică și se înlocuiește cu acesta:

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi producătoare de venit, definite de Codul fiscal, şi ale căror venituri sunt determinate în sistem real au obligaţia să conducă evidenţa contabilă pe baza regulilor contabilităţii în partidă simplă sau, la opţiunea acestora, pe baza regulilor contabilităţii în partidă dublă, potrivit reglementărilor contabile emise în acest sens, cu excepţia situaţiei în care în legislaţia fiscală se prevede altfel.

Se nuanțează categoria de persoane fizice care au obligația conducerii evidenței contabile. Pe textul inițial puteau exista unele confuzii legate de calitatea persoanei.

Legat de celebrul art.10 din lege, se modifică și acesta încă odată, deși a mai existat o clarificare a “altei persoane împuternicite”

De aceea textul inițial:

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare.
Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

se modifică după cum urmează:

Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare. Prin persoană împuternicită să îndeplinească funcţia de director economic sau contabil-şef se înţelege o persoană angajată potrivit legii, care are studii economice superioare şi care are atribuţii privind conducerea contabilităţii entităţii.

Se face, de fapt, precizarea că și altă persoană împuternicită conform legii, trebuie să fie o persoană absolventă de studii superioare economice.

Mai există o modificare legată de situațiile financiare consolidate prin care se permite societății mamă ce are obligații de auditare a situațiilor financiare să depună un singur raport de audit precum și un singur raport al administratorilor.

Proiectul Ministerului Finanțelor pentru aprobarea raportărilor semestriale 2015

iulie 4th, 2015 Fără comentarii

slide4Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de ordin pentru aprobarea raportărilor semestriale. Ordinul modifică și OMFP 1802/2014 – modifică încadrarea entităților în microentități, întreprinderi mici, mijlocii și mari.

Noua încadrare, propusă prin ordin:

Microentitățile – entitățile care, la data bilanțului, nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:

a) totalul activelor: 1.500.000 lei (echivalentul a 338.310 euro);
b) cifra de afaceri netă: 3.000.000 lei (echivalentul a 676.620 euro);
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 10

Entitățile mici sunt entitățile care, la data bilanțului, nu se încadrează în categoria microentităților și care nu depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numărul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.

Entitățile mijlocii și mari sunt entitățile care, la data bilanțului, depășesc limitele a cel puțin două dintre următoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 17.500.000 lei (echivalentul a 3.946.953 euro);
b) cifra de afaceri netă: 35.000.000 lei (echivalentul a 7.893.906 euro);
c) numarul mediu de salariați în cursul exercițiului financiar: 50.”

Se modifică și se completează funcțiunea conturilor 345,347,361,348,368 și 711.

Despre raportările financiare, pe scurt:

– termenul de depunere 17 august 2015
– depun cei care în exercițiul financiar 2014 au obținut o cifră de afaceri de peste 220000 lei.
– vor exista trei versiuni de raportări în funcție de modul de încadrare a entităților: una pentru microentități, una pentru întreprinderi mici

ANAF a publicat și o notă cu elemente de noutate, notă în care se prezintă “marea noutate” posibilitatea de a se depune aceste raportări fără a fi ștampilate. dar și faptul că valorile folosite la încadrare entităților sunt exprimate atât în lei cât și în EUR. Conversia în EUR se face folosindu-se cursul de la 19 iulie 2013.

MF mai face o chestie, ce prefațează ce se va întâmpla și la situațiile anuale. Prin aplicarea Directivei 34/2013 UE, Ministerul Finanțelor a elaborat ordinul 1802/2014, ordin ce stabilește criteriile de mărime pentru entități, criterii în funcție de care se depun versiuni simplificate ale acestor raportări.

De aceea în proiectul de ordin MF are trei seturi distincte de raportări. Formularul 10 este același pentru microentități și întreprinderile mici, mijlocii și mari, iar formularul 20 e simplificat la microentități. Credeați că ați scăpat? Ei bine, nu. MF cere, pentru microentități, prin date informative, tot ceea ce nu este detaliat în formularul 20. Adică cere exact aceleași informații și de la microentități ca de la celelalte, dar le cere prin formularul de date informative. Asta e o “noutate” pe care au uitat să o mai precizeze.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea de aprobare a OUG privind bonurile fiscale, impozitul pe bacşiş – eliminat

iulie 4th, 2015 Fără comentarii

bacsis-680x365_cPreședintele Klaus Iohannis a promulgat Legea privind aprobarea ordonanței care reglementează emiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile, fără prevederile privind impozitarea bacşişului, abrogate în Parlament, astfel că bacşişul nu va mai fi evidenţiat distinct pe bon.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Legea a fost promulgată în forma în care ordonanţa nu mai prevede impozitarea bacşişului, decizie care va fi aplicată astfel din această lună, în sensul că bacşişul nu va mai fi evidenţiat distinct pe bon.
Ordonanţa promulgată stabileşte doar că neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate şi serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioară preţului de vânzare sau tarifului de prestare vor fi sancţionate.
Legiferarea bacşişului, care trebuie evidenţiat pe un bon fiscal separat și care urma să fie taxat cu 16%, a fost introdusă de Guvern prin Ordonanţa de Urgenţă 8/2015, care modifică şi completează mai multe acte normative.
La scurt timp, pe fondul problemelor tehnice de aplicare, a renunţat la această măsură, spunând că obligaţia impozitării va fi anulată în Parlament, cu aplicare din luna iunie.

RCS&RDS încalcă Legile nr. 193 / 2000 și 296 / 2004

iunie 23rd, 2015 Fără comentarii

Acest articol vă va prezenta cum furnizorul de servicii de comunicații electronice RCS&RDS S.A. încalcă Legile nr. 193 / 2000 și 296 / 2004 cu modificările și completările ulterioare.

rcs-rds

În data de 30 aprilie 2015 am depus o cerere de reziliere a contractului de furnizare a serviciului de acces internet către RCS&RDS S.A. Menționez că, avănd în vedere că acesta a fost încheiat între  persoane juridice, cererea de reziliere a trebuit depusă la agentul furnizorului care a întocmit contractul din localitatea Arad / deplasare pe cheltuiala și pe timpul meu 35 + 35 km.

Astăzi am primit răspunsul din partea RCS&RDS S.A.:

Nr. Inreg  7473372027/   30.04.2015

             Catre:  Ghelzinger Eduard Claudiu PFA
Adresa: Lipova, Strada Petru Maior, Nr. -, Bl. I, Sc. A, Et. , Ap. 6

Ref. la Notificarea nr. 7473370232 din 30.04.2015 privind rezilierea contractului de furnizare servicii nr. 9579000054 S.C. RCS & RDS S.A. cu sediul in Bucuresti, str. Dr. Staicovici nr.73-75, Cladire Forum 2000, Faza I, etaj 2, sector 5, avand codul unic de inregistrare 5888716 si nr. de ordine in registrul comertului J40/12278/1994, cu sediul  procesual  ales  in Arad,  str.  Cernei,  nr  1,  prin  reprezentantii sai,  cu  privire  la  continutul  acestei notificari, ne simtim obligati sa formulam urmatoarele precizari:

1.  Contractul  de  furnizare  servicii  nr.  9579000054 a  fost  incheiat  de  parti,  respectiv  intre RCS&RDS si Ghelzinger Eduard Claudiu PFA , la data de 29.11.2010 .
2.  Conform art. 2.3 din contractul mentionat mai sus, raporturile contractuale se gasesc in perioada extinsa.
3. Conform art. 5.4., din contractul de furnizare servicii, „Prezentul contract poate inceta la expirarea termenului daca oricare dintre parti o notifica pe cealalta cu cel putin 60 (sasezeci) de zile, anterior datei de expirare a perioadei  initiale  sau  a  perioadelor  extinse,  dupa  caz.  Incetarea  contractului  va  opera  la  expirarea perioadei initiale sau a perioadelor extinse.”
4. Intrucat cererea d-voastra a fost inregistrata la sediul societatii noastre la data de 30.04.2015, respectiv fara a se respecta termenul contractual de denuntare, cererea va fi operata conform conditiilor contractuale asumate de catre parti.
5. Subliniem ca potrivit aceluiasi contract insusit de catre parti, denuntarea unilaterala a contractului inainte de expirarea duratei  initiale,  sau extinse -dupa caz,  fara respectarea termenilor contractuali,  de catre Beneficiar, da dreptul  RCS&RDS de a solicita,  iar Beneficiarul  avand obligatia de a plati,  cu titlu de clauza penala, o suma echivalenta cu contravaloarea abonamentelor lunare calculate de la data rezilierii, pana la data expirarii periodei contractuale ( initiale sau extinse, dupa caz).

Concluzionand, nefiind respectate conditiile de la art. 5.4. din contractul de furnizare servicii, S.C. RCS&RDS SA nu este de acord cu incetarea contractului confom notificarii d-voastra, astfel RCS&RDS va furniza si va factura serviciile conform contractului  pana la data de 01.12.2015 precizand ca rezilierea va fi  operata incepand  cu  aceasta  data  sub  conditia predarii,  la  data  mentionata,  de  catre  Ghelzinger  Eduard Claudiu PFA , a echipamentelor primite in custodie ,  a achitarii  la zi  a tuturor facturilor emise si  a semnarii  unui  act  de reziliere in prima saptamana a lunii  noiembrie,  anul  2015.  In caz contrar vom considera pozitia d-voastra drept un acord tacit pentru prelungirea contractului cu inca un an, conform clauzelor contractuale, nepredarea echipamentelor echivaland cu beneficierea de servicii in continuare.

Speram ca  am raspuns  tuturor  solicitarilor  d-voastra,  informandu-va  ca  aveti  posibilitatea  de  a renegocia contractul  existent  conform ofertelor comerciale in vigoare,  astfel  incat  sa avem in continuare o colaborare bilateral avantajoasa.
SC RCS&RDS SA

Răspunsul RCS&RDS S.A. este în totală contradicție cu Legea 193 / 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesioniști și consumatori, republicată în Monitorul Oficial nr. 543 din 3 august 2012 și Legea 296 / 2004 privind codul consumului, republicată în Monitorul Oficial nr. 224 din 24 martie 2008

1. ANPC / Autoritatea pentru protectia consumatorului nu are competențe în cazul litigiilor între persoane juridice.

2. Conform Codului de Procedură Civilă:

COMPETENTA INSTANTELOR JUDECATORESTI

TITLUL I – Competenta dupa materie

Art. 2
Tribunalul judeca:
1. in prima instanta:
a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;

Modalitățile prin care se poate rezolva situația de față sunt:

1. Reclamație scrisă către ANCOM / Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații, având în vedere că este un litigiu privind furnizarea unui serviciu de comunicații electronice.

2. Acțiune în Instanță / Tribunalul Arad privind denunțarea contractului cu referire la Legile 193 / 2000 și 296 / 2004.

Aștept comentariile voastre pe această temă.

Categories: Diverse, Legal, Telecom Tags: